cârlig — CÂRLÍG, cârlige, s.n. 1. Piesă de metal cu un capăt îndoit, de care se atârnă, se prinde etc. un obiect. ♢ loc. vb. A se face cârlig = a se strâmba; a se ghemui. 2. Prăjină cu un capăt (metalic) încovoiat. care serveşte la scoaterea găleţii cu… … Dicționar Român
Cârlig — ist der Name mehrerer Orte in Rumänien: Cârlig (Iași), Dorf im Kreis Iași Cârlig (Neamț), Dorf im Kreis Neamț Diese Seite ist eine Begriffsklärung zur Unterscheidung mehrerer mit demselben Wort bezeichneter Begriffe … Deutsch Wikipedia
Carlig — Nom italien rare porté das le Frioul (province d Udine). Il semble logique d en faire un dérivé de Carlo (= Charles), équivalent du slave Karlic. Mais, les noms du Frioul étant pour moi bien obscurs, je me garderai d en faire une certitude … Noms de famille
Cârlig River — River Countries Romania Counties Iaşi County … Wikipedia
carabină — CARABÍNĂ, carabine, s.f. 1. Puşcă (cu ţeava ghintuită) mai scurtă şi mai uşoară decât puşca obişnuită. 2. Cârlig închis prin intermediul unui arc, care se fixează la extremitatea unui lanţ sau a unei curele pentru a prinde de el diferite obiecte … Dicționar Român
croşetă — CROŞÉTĂ, croşete, s.f. 1. Ac lung de metal, de os, de material plastic etc. cu vârful îndoit ca un cârlig, utilizat la maşinile de tricotat sau pentru croşetat, împletit etc. 2. Unealtă alcătuită dintr o tijă prevăzută cu o lamă, cu ajutorul… … Dicționar Român
gafă — GÁFĂ, gafe, s.f. 1. Piesă metalică în formă de cârlig, fixată pe o prăjină, folosită la acostarea unei ambarcaţii, la îndepărtarea ei de mal etc. 2. Cârlig montat la capătul unui dispozitiv de ridicat, şi de care se prinde sarcina. 3. Gest,… … Dicționar Român
cârliga — A CÂRLIGÁ cârlíg tranz. pop. A face să se răstoarne; a răsturna. /Din cârlig Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX A SE CÂRLIGÁ mă cârlíg intranz. pop. A se deplasa din poziţia normală, căzând pe o parte sau întorcându se cu susul în jos;… … Dicționar Român
halebardă — HALEBÁRDĂ, halebarde, s.f. Armă medievală în formă de lance cu un vârf de fier ascuţit, prevăzut pe o parte cu o secure, iar pe partea opusă cu un cârlig. [var.: alebárdă s.f.] – Din fr. hallebarde. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
mâţă — MẤŢĂ, mâţe, s.f. 1. (pop.) Pisică; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ♢ expr. A prinde (pe cineva) cu mâţa în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care caută să înşele, să mintă. A umbla cu mâţa în sac = a umbla cu înşelăciuni. (A… … Dicționar Român
