tranşa — TRANŞÁ, tranşez, vb. I. tranz. 1. A rezolva repede şi definitiv o dificultate, un conflict etc. 2. A separa, în porţiuni anatomice, după sortimente, calitate etc., carnea unui animal tăiat pentru consum. – Din fr. trancher. Trimis de ionel bufu,… … Dicționar Român
tranşă — TRÁNŞĂ, tranşe, s.f. 1. Fiecare dintre părţile în care sunt divizate lucrurile ce urmează să fie produse sau distribuite în etape succesive; parte, porţie. ♦ Fiecare dintre porţiunile anatomice în care este separată carnea tăiată, în vederea… … Dicționar Român
transă — TRÁNSĂ, transe, s.f. Stare psihică specială în care se găseşte de obicei o persoană hipnotizată, deosebită atât de starea de veghe cât şi de cea de somn, caracterizată prin slăbirea sau dispariţia atitudinii discriminatorii, critice la acţiunea… … Dicționar Român
transa — |z| s. f. 1. [Brasil, Informal] Ajuste para um acordo ou negócio. 2. [Brasil, Informal] Relação sexual. 3. [Brasil, Informal] Assunto ou questão pessoal. ‣ Etimologia: redução de transação … Dicionário da Língua Portuguesa
tranša — trȃnša ž <G mn ā/ ī> DEFINICIJA 1. bank. obrok emisije vrijednosnih papira 2. plaćanje dijela dogovorene svote 3. vijenac na kovanom novcu s natpisom ili ukrasom ETIMOLOGIJA fr. tranche: kriška, odrezak, režanj … Hrvatski jezični portal
transa — 1. adj. 1. coloq. Méx. tramposo (ǁ embustero). 2. f. coloq. Méx. trampa (ǁ contravención de una ley) … Diccionario de la lengua española
transa — s f (Popular) 1 Trampa, soborno o cohecho con que se resuelve un asunto legal, administrativo o sujeto a cierto reglamento: hacer una transa, vivir de la transa, Él vive aquí, él sabe qué transas hacen el alcalde y el licenciado , una transa del… … Español en México
transa — transporte público; locomoción; bus; se refiere al Transantiago, el sistema de transporte de la capital; cf. micro; y tienes transa a esta hora? Metro no, pero micro hay , si nadie me lleva, me voy en transa no más … Diccionario de chileno actual
transa — ► sustantivo femenino México Engaño que se hace para despojar a una persona de sus bienes. * * * transa. adj. coloq. Méx. tramposo (ǁ embustero). || 2. f … Enciclopedia Universal
tránşã — s. f., art. tránşa, g. d. art. tranşei; pl. tránşe … Romanian orthography