marna — marna … Dictionnaire des rimes
marnă — MÁRNĂ, marne, s.f. Rocă sedimentară compusă din carbonat de calciu şi argilă, în proporţii variabile, de obicei de culoare cenuşie, întrebuinţată la fabricarea cimentului. – Din fr. marne, it. marna. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
Marna — f Swedish: vernacular form of MARINA (SEE Marina) … First names dictionary
marna — s. f. [Galicismo] Marga … Dicionário da Língua Portuguesa
MARNA — I. MARNA apud Ael. Lamprid. in Alexandro Seu. c. 17. ô Marna. ô Iuppiter, ô Dii Immortales: Deus fuit Syrorum, cuius mentio apud Hieronym. quoque in Vita Serapionis, Glorificetur in Urbe gentilium nomen Domini et ingrediatur servus eius Gazam et… … Hofmann J. Lexicon universale
Marna — Sp Márna Ap Marne L u. ir dep., Š Prancūzija … Pasaulio vietovardžiai. Internetinė duomenų bazė
Marna, Estonia — Marna Village … Wikipedia
marna — màr·na s.f. TS petr. roccia calcarea che può contenere dal 35 al 60% di argilla, usata spec. per la preparazione di cementi, calci idrauliche e, in agricoltura, per il miglioramento di terreni poveri di calcio o d argilla {{line}} {{/line}} DATA … Dizionario italiano
marna — {{hw}}{{marna}}{{/hw}}s. f. (geol.) Roccia calcarea contenente molta argilla … Enciclopedia di italiano
márnã — s. f., g. d. art. márnei; pl. márne … Romanian orthography