călugăr — CĂLÚGĂR, călugări, s.m. I. Bărbat care a făcut legământ să ducă o viaţă religios ascetică şi care trăieşte într o comunitate mănăstirească; monah. II. Instalaţie hidrotehnică cu ajutorul căreia se poate evacua apa din heleşteie, lacuri sau bazine … Dicționar Român
călugări — CĂLUGĂRÍ, călugăresc, vb. IV. refl. şi tranz. A (se) face călugăr (1) sau călugăriţă (1). – Din călugăr. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂLUGĂRÍ vb. (bis.) (rar) a (se) tunde, (înv.) a (se) postrigi. Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
călugărie — CĂLUGĂRÍE s.f. Viaţă de călugăr(iţă) (călugăr). – Călugăr + suf. ie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂLUGĂRÍE s. (bis.) monahism, (rar) monahie. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime călugăríe s. f … Dicționar Român
monah — MONÁH, monahi, s.m. Călugăr. [var.: monác s.m.] – Din sl. monahŭ, ngr. monahós. Trimis de LauraGellner, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 MONÁH s. v. călugăr. Trimis de siveco, 02.04.2009. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
benedictin — BENEDICTÍN, Ă, benedictini, e, subst., adj. 1. s.m. şi f. Călugăr (sau călugăriţă) din ordinul întemeiat de sf. Benedict de Nursia în secolul VI. 2. adj. Care aparţine benedictinilor (1), privitor la benedictini. ♦ fig. Laborios, harnic, muncitor … Dicționar Român
bernardin — BERNARDÍN1, bernardini, s.m. Câine mare, cu părul lung, de culoare albă cu pete roşcate, originar din Elveţia, dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munţi; saint bernard. – Din germ. Bernhardiner. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX… … Dicționar Român
cenobit — CENOBÍT, cenobiţi, s.m. Călugăr care trăieşte într o mănăstire. – Din fr. cénobite, lat. coenobita. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CENOBÍT s. (bis.) (înv.) chinovit. (cenobitul este călugărul care trăieşte într o mănăstire.)… … Dicționar Român
călugăresc — CĂLUGĂRÉSC, EÁSCĂ, călugăreşti, adj. De călugăr (I); monahal. ♢ Ghiveci călugăresc = ghiveci fără carne, preparat cu ulei. – Călugăr + suf. esc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂLUGĂRÉSC adj. 1. (bis.) mănăstiresc, monahal,… … Dicționar Român
dominican — DOMINICÁN1, Ă, dominicani, e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Călugăr sau călugăriţă dintr un ordin catolic întemeiat în Franţa la începutul sec. XIII. 2. adj. Care aparţine dominicanilor1 (1), privitor la dominicani1. – Din fr. dominicain … Dicționar Român
capucin — CAPUCÍN, Ă, capucini, e, adj. (Despre călugări; adesea substantivat) Care face parte dintr o ramură a Ordinului franciscan. – Din it. cappuccino. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 capucín adj. m., s. m., pl. capucíni; f … Dicționar Român
Călugăr
Moldova
